hârlosteá s. f., art. hârlosteáua, g.-d. art. hârlostélei; pl. hârlostéle, art. hârlostélele substantiv femininhârlostea
HÂRLOSTEÁ, hârlostele, s. f. Plan înclinat de scânduri acoperit cu o țesătură de lână scămoșată, care servește la reținerea firișoarelor de aur din nisipurile aurifere spălate cu apă. – Et. nec. substantiv femininhârlostea
HÎRLOSTEÁ, hîrlostele, s. f. Plan înclinat, făcut din scînduri, sprijinit pe picioare de lemn și acoperit cu pînză, servind la reținerea firișoarelor de aur din nisipurile aurifere spălate cu apă. substantiv femininhîrlostea
hârlostea | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | hârlostea | hârlosteaua |
plural | hârlostele | hârlostelele | |
genitiv-dativ | singular | hârlostele | hârlostelei |
plural | hârlostele | hârlostelelor |