hurueală f. făină groasă, din grăunțe numai sfărâmate de pietrele morii. V. urlueală. substantiv femininhurueală
hurueală | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | hurueală | hurueala |
plural | hurueli | huruelile | |
genitiv-dativ | singular | hurueli | huruelii |
plural | hurueli | huruelilor |