reduceri si promotii 2018
Definitie horpăit - ce inseamna horpăit - Dex Online

horpăit definitie

hórpăĭ și -ĭésc, a v. intr. (ung. hörpölni, szörpölni, rudă pin [!] sunet cu rom. a sorbi). Est. Sorb cu mare zgomot (ca ghĭorlaniĭ). – Și leórpăĭ. V. clefăĭ. verb tranzitiv horpăĭ

horpăí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. hórpăi/horpăiésc, imperf. 3 sg. horpăiá; conj. prez. 3 să hórpăie/horpăiáscă verb tranzitiv horpăi

horpăì v. Mold. a sorbi. [Onomatopee: horp ! horp ! CR.]. verb tranzitiv horpăì

HORPĂÍ, hórpăi, vb. IV. Tranz. (Reg.) A sorbi cu zgomot mâncarea, mai ales lichidele. [Prez. ind. și: horpăiesc] – Horp + suf. -ăi. verb tranzitiv horpăi

HORPĂÍ, hórpăi și horpăiesc, vb. IV. Tranz. (Mold.) A sorbi sau a mesteca cu zgomot mîncarea. Din mers oamenii mai molfăiau din mămăliga vînătă de orz și mai horpăiau din gamele borșul lung fiert cu urzici. CAMILAR, N. I 271. Și, cărînd cu-atitea linguri, [copiii] Horpăiau mîncarea singuri. La TDRG. ◊ Absol. Hor­păiau rar, băgîndu-și în guri gălătuși de mămăligă. CAMILAR, N. II 13. verb tranzitiv horpăi

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului horpăit

horpăit   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular horpăit horpăitul horpăi horpăita
plural horpăiți horpăiții horpăite horpăitele
genitiv-dativ singular horpăit horpăitului horpăite horpăitei
plural horpăiți horpăiților horpăite horpăitelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z