reduceri si promotii 2018
Definitie horeț - ce inseamna horeț - Dex Online

horeț definitie

horéț (horéțe), s. n. – Coș de răchită, mai ales pentru a usca păstrăvi. Mag. halrács „năvod” (Scriban). substantiv neutru horeț

horéț n., pl. e (ung. halrács, d. hal, pește, și rács, grătar, corlată). Munt. Mold. Coș, ladă saŭ îngrăditură de păstrat peștele viŭ. – În Mold. și horéz, la Dun. (Olt.) juvác, (Munt. Mold.) juvélnic. V. hodorob și mandră. substantiv neutru horeț

horéț (reg.) s. n., pl. horéțe substantiv neutru horeț

horeț n. Mold. un fel de coș de prins pește. [V. orie]. substantiv neutru horeț

HORÉȚ, horețe, s. n. (Reg.) Împletitură de nuiele în formă de coș cilindric, folosită la păstrarea în apă a peștelui prins. – Et. nec. substantiv neutru horeț

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului horeț

horeț   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular horeț horețul
plural horețe horețele
genitiv-dativ singular horeț horețului
plural horețe horețelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z