hohot definitie

hóhot n., pl. e (rudă cu rus. hóhot, pol. chychot, chechot, ung. hahota, turc. kahkaha, lat. cachinnus. V. hihot, harhat). Mare exploziune de rîs orĭ de plîns: a rîde, a plînge cu hohot (saŭ hohote), a exploda în hohote de rîs, de plîns. substantiv neutruhohot

hóhot s. n., pl. hóhote substantiv neutruhohot

hohot n. râs sau plâns sgomotos. [Slav. HOHOTŬ]. substantiv neutruhohot

HÓHOT, hohote, s. n. Izbucnire zgomotoasă de râs sau de plâns. ◊ Expr. A plânge (sau a râde) cu hohot (sau în hohote) = a plânge (sau a râde) foarte tare, zgomotos. ♦ Fig. Zgomot puternic (cu ecou). – Cf. rus. hohot. substantiv neutruhohot

HÓHOT, hohote, s. n. Izbucnire zgomotoasă de rîs sau de plîns. Hohotul se domolește Și Toader așa vorbește. DEȘLIU, M. 25. Publicul rîde înainte cu un hohot colosal. CARAGIALE, O. III 8. Demonii rîseră; o, ce de hohote ! BOLINTINEANU, O. 74. Mi se părea că aud din vreme în vreme un hohot lung și răsunător deasupra capului meu. ALECSANDRI, O. P. 260. ◊ Fig. Stau și ascult:... Hohotul, geamătul Vîntului crud. LESNEA, I. 65. Și plopii rari vîjîie-n vînt, Scot hohote parcă să-mi spună În rîs ce nemernică sînt ! COȘBUC, P. I 65. ◊ (Determinat prin « de rîs » sau « de plîns ») Ducînd cu violență mîna la ochi, izbucni într-un hohot de plîns înăbușit. ARGHEZI, P. T. 43. Deodată Neagu tresări; își auzise numele rostit intr-un hohot de rîs. BART, E. 211. Slobozi un hohot de rîs azvîrlind arma. NEGRUZZI, S. I 79. ◊ Expr. A rîde (sau a plînge) cu hohot (sau cu hohote) = a rîde (sau a plînge) foarte tare, zgomotos. Plîngea cu hohote. DUMITRIU, N. 42. Plînse cu hohote, să-și răcorească inima. MIRONESCU, S. A. 52. Plecîndu-și fața pe mîna ei aspră, plînse cu hohot. VLAHUȚĂ, O. A. 379. Rîd cu hohot de nepriceperea și slăbăciunea lor. CREANGĂ, P. 190. ◊ (Meta­foric) Călătorul soare Rîdea cu hohot repetat. COȘBUC, P. I 124. ♦ Fig. Zgomot puternic (cu ecouri). Un trăsnet frînge cu hohot repetat Un brad din fața casei. COȘBUC, P. I 258. substantiv neutruhohot

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluihohot

hohot  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular hohot hohotul
plural hohote hohotele
genitiv-dativ singular hohot hohotului
plural hohote hohotelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z