HIPOSTÍL, -Ă adj., s.n. (Sală mare) cu plafonul susținut de coloane. [Pl. -luri, -le. / < fr. hypostyle, cf. gr. hypo – sub, stylos – coloană]. adjectivhipostil
HIPOSTÍL, hipostiluri, s. n. Încăpere mare din palatele sau templele egiptene, cu plafonul susținut de coloane. ◊ (Adjectival) Sală hipostilă. – Din fr. hypostyle. adjectivhipostil
HIPOSTÍLĂ adj. f. v. hipostil1. [DOOM 2] adjectivhipostilă
HIPOSTÍL, -Ă adj., s.n. (Sală mare) cu plafonul susținut de coloane. [Pl. -luri, -le. / < fr. hypostyle, cf. gr. hypo – sub, stylos – coloană]. substantiv neutruhipostil
hipostíl2 (-pos-til / -po-stil) s. n., pl. hipostíluri substantiv neutruhipostil
HIPOSTÍL, hipostiluri, s. n. Încăpere mare din palatele sau templele egiptene, cu plafonul susținut de coloane. ◊ (Adjectival) Sală hipostilă. – Din fr. hypostyle. substantiv neutruhipostil
HIPOSTÍL, hipostiluri, s. n. Sală de mari proporții, cu plafonul susținut de coloane. substantiv neutruhipostil
hipostil adjectiv | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | hipostil | hipostilul |
plural | hipostili | hipostilii | |
genitiv-dativ | singular | hipostil | hipostilului |
plural | hipostili | hipostililor |
hipostil adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | hipostil | hipostilul | hipostilă | hipostila |
plural | hipostili | hipostilii | hipostile | hipostilele | |
genitiv-dativ | singular | hipostil | hipostilului | hipostile | hipostilei |
plural | hipostili | hipostililor | hipostile | hipostilelor |