ipocoristic a. se zice de numele des-mierdătoare sau familiare ce se dau animalelor și copiilor; mâță și pisică sunt românește termeni ipocoristici (în raport cu cătușă); Dinu și Ghiță sunt forme ipocoristice din Constantin și Gheorghe. adjectivipocoristic
HIPOCORÍSTIC, -Ă adj., s.n. (Lingv.) (Nume diminutiv) care exprimă sentimente de afecțiune; dezmierdător, alintător. [< fr. hypocoristique, gr. hypokoristikos]. adjectivhipocoristic
hipocorístic1 adj. m., pl. hipocorístici; f. hipocorístică, pl. hipocorístice adjectivhipocoristic
*hipocorístic2 s. n., pl. hipocorístice adjectivhipocoristic
HIPOCORÍSTIC, -Ă, hipocoristici, -ce, adj., s. n. (Despre cuvinte sau despre sufixe; adesea substantivat) Care exprimă mângâiere, sentimente de afecțiune; dezmierdător, alintător, tandru. – Din fr. hypocoristique. adjectivhipocoristic
hipocoristic adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | hipocoristic | hipocoristicul | hipocoristică | hipocoristica |
plural | hipocoristici | hipocoristicii | hipocoristice | hipocoristicele | |
genitiv-dativ | singular | hipocoristic | hipocoristicului | hipocoristice | hipocoristicei |
plural | hipocoristici | hipocoristicilor | hipocoristice | hipocoristicelor |