HIPERCORÉCT, -Ă adj. (Despre pronunțări, grafii, forme gramaticale) Care conține o greșeală izvorâtă din teama de a nu greși. [< fr. hypercorrect]. adjectivhipercorect
HIPERCORÉCT, -Ă, hipercorecți, -te, adj. (Lingv.; despre forme gramaticale, cuvinte, grafii etc.) Care este eronat din cauză că i s-a aplicat, prin analogie, o regulă lingvistică valabilă pentru alte situații; care conține o greșeală izvorâtă din teama de a nu greși. – Din fr. hypercorrect. adjectivhipercorect
hipercorect adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | hipercorect | hipercorectul | hipercorectă | hipercorecta |
plural | hipercorecți | hipercorecții | hipercorecte | hipercorectele | |
genitiv-dativ | singular | hipercorect | hipercorectului | hipercorecte | hipercorectei |
plural | hipercorecți | hipercorecților | hipercorecte | hipercorectelor |