reduceri si promotii 2018
Definitie himeră - ce inseamna himeră - Dex Online

himeră definitie

HIMÉRĂ s.f. 1. Monstru închipuit cu cap de leu, trup de capră și coadă de balaur. ♦ Motiv decorativ reprezentând un asemenea monstru. 2. Formă bizară care apare la plante, întrunind însușirile a două varietăți deosebite, fără să fie rezultatul unei încrucișări naturale. 3. Închipuire, fantezie irealizabilă; iluzie. [Var. chimeră, imeră s.f. / cf. it. chimera, fr. chimère, lat. Chimaera]. substantiv feminin himeră

himéră (himére), s. f. – Închipuire, iluzie, fantomă. Ngr. χίμαιρα. Sec. XVII. – Der. himeric, adj., din fr. chimérique. substantiv feminin himeră

*himéră f., pl. e (vgr. himaire). Un monstru mitologic (cu cap de leŭ, corp de capră și coadă de șarpe) pe care l-a ucis Belerofonte călare pe calu Pegas. Fig. Cugetare irealizabilă, utopie, iluziune. – Maĭ rar chimeră. substantiv feminin himeră

himéră s. f., g.-d. art. himérei; pl. himére substantiv feminin himeră

Himeră f. Mit. V. Vocabular. substantiv feminin himeră

himeră f. 1. Mit. monstru fabulos cu capul de leu, trupul de capră și coada de șarpe, învins de Bellerophon; 2. fig. idee nerealizabilă, iluziune. substantiv feminin himeră

HIMÉRĂ, himere, s. f. 1. Închipuire fără temei, fantezie irealizabilă; iluzie, fantasmă. 2. Monstru în mitologia antică greacă, cu cap de leu, cu corp de capră, cu aripi de pasăre de pradă și cu coadă de șarpe; p. ext. motiv decorativ reprezentând un astfel de monstru. 3. (Bot.; în sintagma) Himeră de altoire = plantă ale cărei țesuturi sunt diferite din punct de vedere genetic. 4. (Biol.) Organism produs prin fuziunea a doi sau mai mulți zigoți distincți. – Din fr. chimère, it. chimera, lat. Chimaera. substantiv feminin himeră

HIMÉRĂ, himere, s. f. 1. Închipuire fără temei, fan­tezie irealizabilă; iluzie. Toată viața ta ai alergat după o himeră și... nimic n-are să s-aleagă din tot ce-ai crezut, din tot ce-ai visat. VLAHUȚĂ, O. A. III 165. Un regat pentru-o țigară, s-împlu norii de zăpadă Cu himere. EMINESCU, O. I 46. 2. (În mitologia greacă antică) Monstru cu gură de leu care aruncă flăcări, cu coadă de șarpe și cu corp de capră; motiv decorativ reprezentînd un astfel de monstru. 3. Formă bizară care apare la plante, întrunind însu­șirile a două varietăți deosebite, fără să fie rezultatul unei încrucișări naturale. 4. Motiv decorativ reprezentînd un animal fantastic. – Variantă: chiméră s. f. substantiv feminin himeră

Himera = Chimaera. temporar himera

Chimaera, animal fabulos, fiica lui Typhon și a Echidnei. Himera sălășluia în Lycia și avea înfățișarea unui monstru cu trei capete care vărsau flăcări. Semăna cu un leu și cu un șarpe în același timp. Himera a fost ucisă de Bellerophon la porunca regelui Iobates (v. și Bellerophon(tes)). temporar chimaera

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului himeră

himeră   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular hime himera
plural himere himerele
genitiv-dativ singular himere himerei
plural himere himerelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z