hidrofobie definitie

*idrofobíe f. (vgr. ῾ydrophobía, d. ῾ýdor, apă, și phóbos, frică). Med. Frică de apă (ceĭa ce e un semn al turbăriĭ). substantiv femininidrofobie

HIDROFOBÍE s.f. 1. Proprietate a unei substanțe de a fi hidrofobă. 2. Teamă morbidă de apă (manifestată ca simptom al turbării, al tetanosului etc.). ♦ Turbare. [Gen. -iei. / < fr. hydrophobie]. substantiv femininhidrofobie

hidrofobíe (hi-dro-) s. f., g.-d. art. hidrofobíei; pl. hidrofobíi, art. hidrofobíile substantiv femininhidrofobie

HIDROFOBÍE, hidrofobii, s. f. 1. (Chim.) Însușire a unei substanțe de a fi hidrofobă. 2. (Med.) Teamă patologică de contactul corporal cu apa. ♦ Aversiune pentru consumarea apei sau a altor lichide, caracteristică unor boli ca turbarea, meningita, tetanosul, isteria etc. – Din fr. hydrophobie. substantiv femininhidrofobie

HIDROFOBÍE s. f. 1. (Chim.) Însușire a unei sub­stanțe de a fi hidrofobă. 2. (Med.) Repulsie pentru apă (caracteristică în caz de turbare, tetanos, isterie și alte boli). ♦ Turbare. Ce spui tu că are vaca mea ? – Hidrofobie, moșule... – Nu poți tu să-mi spui pe moldovenește ce are vaca mea ? – Îi turbată, moșule. HOGAȘ, H. 24. substantiv femininhidrofobie