hidrat definitie

*idrát m. și n., pl. e (d. vgr. ῾ýdor, ῾ýdratos, apă). Chim. Radical mono- saŭ polivalent al idrocarburilor saturate de unu saŭ maĭ mulțĭ oxidrilĭ. substantiv masculinidrat

HIDRÁT s.m. Compus chimic anorganic care conține molecule de apă. ◊ Hidrați de carbon = compuși organici formați din carbon, hidrogen și oxigen, care servesc în corpul animalelor ca sursă de energie; zaharuri. [Cf. fr. hydrate]. substantiv masculinhidrat

hidrát (hi-drat) s. m., pl. hidráți substantiv masculinhidrat

hidrat n. corp compus din apă și dintr´un acid metalic: varul stins e un hidrat de calce. substantiv masculinhidrat

HIDRÁT, hidrați, s. m. 1. Compus chimic anorganic solid, de obicei sare, cristalizat cu una sau cu mai multe molecule de apă de cristalizare. 2. Denumire improprie pentru hidroxid. 3. (În sintagma) Hidrat de carbon = glucide, zaharuri. – Din fr. hydrate. substantiv masculinhidrat

HIDRÁT, hidrați, s. m. Compus chimic anorganic, în a cărui compunere intră una sau mai multe molecule de apă. Hidrat de calciu. ♦ (Învechit) Hidroxid. substantiv masculinhidrat

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluihidrat

hidrat  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular hidrat hidratul
plural hidrați hidrații
genitiv-dativ singular hidrat hidratului
plural hidrați hidraților
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z