HIALÍTĂ s.f. 1. Varietate de opal care are transparență. 2. Sticlă neagră de Boemia. 3. Inflamație a corpului vitros. [Pron. hi-a-, var. hialit s.n. / < germ. Hyalit, cf. gr. hyalos – sticlă, cuarț]. substantiv femininhialită
HIALÍTĂ, hialite, s. f. 1. Varietate de opal care are transparență. 2. Sticlă neagră de Boemia. 3. Inflamație a corpului vitros al ochiului. [Pr.: hi-a-] – Din fr. hyalite. substantiv femininhialită
hialită | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | hialită | hialita |
plural | hialite | hialitele | |
genitiv-dativ | singular | hialite | hialitei |
plural | hialite | hialitelor |