HIALÍN, -Ă adj. (Rar) Transparent, incolor, asemănător cu sticla. [Pron. hi-a-. / < fr. hyalin, cf. gr. hyalos – sticlă]. adjectivhialin
hialín (hi-a-) adj. m., pl. hialíni; f. hialínă, pl. hialíne adjectivhialin
HIALÍN, -Ă, hialini, -e, adj. Care are aspectul, transparența sticlei. ◊ Țesut hialin = țesut rezultat din transformarea patologică a substanței țesutului conjunctiv într-o masă sticloasă, omogenă. [Pr.: hi-a-] – Din fr. hyalin. adjectivhialin
hialin adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | hialin | hialinul | hialină | hialina |
plural | hialini | hialinii | hialine | hialinele | |
genitiv-dativ | singular | hialin | hialinului | hialine | hialinei |
plural | hialini | hialinilor | hialine | hialinelor |