heruvim definitie

heruvím (heruvími), s. m. – Înger care urmează ierarhic după arhangheli. – Mr. heruvim. Ngr. χερουβίμ, în parte prin intermediul sl. cheruvimŭ, cf. sb. heruvim.Der. heruvimesc (var. heruvimicesc), adj. (de heruvimi, înv.); heruvic, s. n. (imn liturgic), din ngr. χερουβιϰόν; heruvicar, s. n. (colecție de imnuri). substantiv masculin heruvim

heruvím m. (ngr. heruvim, cuv. ebraic). Înger din clasa următoare serafimilor. Cap de înger cu aripĭ pictat. Fig. Copil frumos. – Și herovim. Răŭ scris cheruvim. substantiv masculin heruvim

heruvím s. m., pl. heruvími substantiv masculin heruvim

heruvim m. 1. îngerul care vine după Arhanghelul, în ierarhia cerească: heruvimii și serafimii; 2. figuri simbolice de animale întraripate, în templul din Ierusalim; 3. copilfraged și grăsuliu; 4. în pictură, cap de copil înaripat. [Gr. mod.]. substantiv masculin heruvim

HERUVÍM, heruvimi, s. m. Înger care urmează ierarhic după arhangheli. – Din sl. cherŭvimu. substantiv masculin heruvim

HERUVÍM, heruvimi, s. m. (În concepția biblică) Înger care urmează ierarhic după arhangheli. substantiv masculin heruvim

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului heruvim

heruvim   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular heruvim heruvimul
plural heruvimi heruvimii
genitiv-dativ singular heruvim heruvimului
plural heruvimi heruvimilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z