heihel definitie

hécelă f., pl. e (ung. ecselö, d. germ. hechel). Trans. Raghilă saŭ darac. – Și héĭhel n., pl. e (Ml.). V. BSG. 1933, 322. temporarhecelă

héĭhel, V. hécelă. temporarheĭhel

heihel n. (în Muscel), darac, ragilă. [Nemț. HECHEL]. temporarheihel

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiheihel

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z