harpagon definitie

HARPAGÓN s.m. Om zgârcit, avar; meschin. [Var. arpagon s.m. / < fr. harpagon, cf. Harpagon – eroul piesei „Avarul” de Molière]. substantiv masculinharpagon

HARPAGÓN s. m. om foarte zgârcit, avar. (< fr. harpagon) substantiv masculinharpagon

*harpagón m. (d. Harpagon, un personagiŭ din Avaru luĭ Molière, d. vgr. ῾arpagé, răpire, furt, ῾arpázo, răpesc. V. harpĭe). Mare avar. – Fem. -oánă, pl. e. substantiv masculinharpagon

harpagon (tip uman) s. m., pl. harpagóni substantiv masculinharpagon

*Harpagón (personaj) (fr.) [pron. arpag'õ] s. propriu m. substantiv masculinharpagon

Harpagon m. 1. personaj dintr´o comedie de Molière; 2. om foarte avar. substantiv masculinharpagon

HARPAGÓN, harpagoni, s. m. Om avar, zgârcit; zgârie-brânză. [Var.: arpagón s. m.] – Din fr. harpagon. substantiv masculinharpagon

HARPAGÓN, harpagoni, s. m. Om foarte zgîrcit, avar. – Variantă: arpagón s. m. substantiv masculinharpagon