haréci interj. – Strigăt cu care în trecut se arăta că un obiect a fost adjudecat la o licitație. – Var. areci, arici. Tc. hareç (Löbel 23; Șeineanu, II, 209). – Der. hareci, s. n. (licitație; adjudecare); (h)areciui (var. (h)arecilui), vb. (a licita; a adjudeca), var. din tc. haraclamak. invariabilhareci
harécĭ interj. (turc. hareč, harač [lit. și ar. harağ], de unde și ung. harács, prețuire, adjudicare [!]). Vechĭ. Strigăt care se întrebuințează cînd se vînd lucrurile la mezat: Harecĭ o dată! Cine dă maĭ mult? Harecĭ de doŭă orĭ! Harecĭ de treĭ orĭ! S. n., pl. urĭ. Adjudicare. – Și arecĭ. V. cochiĭ-vechĭ. invariabilharecĭ
haréci/aréci (înv.) (-reci) interj. invariabilhareci
HARÉCI interj. (Înv.) Strigăt cu care conducătorul unei licitații închidea licitația. [Var.: aréci interj.] – Din tc. hareç. invariabilhareci
HARÉCI interj. (Învechit) Strigăt cu care conducătorul unei licitații invita publicul să cumpere lucrul scos la licitație sau cu care închidea licitația asupra unui lucru. – Variantă: aréci interj. invariabilhareci
hareciu n. (învechit) adjudecare. ║ int. adjudecat (termen încă popular): telalul strigă îndată: zece galbeni fata giudelui ! cine dă mai mult? una, două, trei, hareciu ! AL. [Turc. HAREČ]. invariabilhareciu