handbal definitie

HÁNDBAL s.n. Joc sportiv între două echipe de câte unsprezece sau șapte jucători, în care se aruncă mingea cu mâna și se caută a o introduce în poarta echipei adverse. [Pron. și hénd-bol. / < engl. hand-ball, cf. hand – mână, ball – minge]. substantiv neutruhandbal

HÁNDBAL s. n. joc sportiv între echipe a câte 7 (sau 11) jucători, în care se aruncă mingea cu mâna, căutând a o introduce în poarta adversă. (< germ. Handball, fr., engl. handball) substantiv neutruhandbal

hándbal (hand-bal) s. n. substantiv neutruhandbal

HÁNDBAL s. n. Joc sportiv de echipă, în care jucătorii, aruncând mingea cu mâna, încearcă să o introducă în poarta echipei adverse. – Din germ. Handball, fr., engl. hand-ball. substantiv neutruhandbal

HÁNDBAL s. n. (Sport) Joc de echipă în care jucă­torii, aruncînd mingea cu mîna, încearcă s-o introducă în poarta echipei adverse. Turneul internațional de handbal organizat în cadrul întîlnirilor sportive ale Festivalului. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2746. substantiv neutruhandbal

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluihandbal

handbal  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular handbal handbalul
plural
genitiv-dativ singular handbal handbalului
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z