HÁMBURG s. m. varietate de struguri cu boabele rare, ușor sferice, cu pielița groasă, de culoare neagră-violacee. ◊ vin din acești struguri. (cf. Hamburg) substantiv masculinhamburg
Hamburg n. oras liber în Germania, port mare la Gura Elbei: 1.000.000 loc. (Hamburgian). temporarhamburg
hamburg substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | Hamburg | — |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — |