1) haltám, V. hartam. temporarhaltam
hartám și partám n., pl. urĭ, hartán și partál n., pl. e (d. harta-parta. Cp. cu harchină). Est. Fam. Codru, darab, jarcă, bucată mare de pîne [!], de friptură, de haĭnă. – În Munt. artam, artan. – Și hărtal: un hărtal de vreme (Dolj) și haltam (Mold. Șez. 31, 112). V. fîrtal. temporarhartam
hatálm și hetálm n., pl. urĭ (ung. hatalom, pl. -lmak, putere, forță). Vechĭ. Amendă. Azĭ. hatalm, hătalm (Trans.) și hatal, haltam (Mold.), putere, forță: aicĭ îĭ hatalu! Cu hatal, 1. cu sila: a lua cu hatal (Șez. 30. 168); 2. cu regret, cu ĭanat: a da cu hatal; 3. cu preț fix: a munci cu hatal; 4. cu hurta, cu ghĭotura: a munci cu hatal saŭ cu haltam (Șez. 32, 106). V. batal. temporarhatalm