*agiográf m. (vgr. agiográphos; ágios, sfînt, și grápho, scriŭ. V. zugrav). Scriitor de lucrurĭ sfinte (ca sfîntu Eŭsebiŭ și Atanasie). – Și hag-. substantiv masculinagiograf
HAGIOGRÁF s.m. Autor care scrie despre viețile sfinților. [Pron. -gi-o-. / cf. fr. hagiographe, lat. hagiographus]. substantiv masculinhagiograf
HAGIOGRÁF s. m. autor de hagiografie (2). (< fr. hagio-graphe) substantiv masculinhagiograf
hagiográf (-gi-o-graf) s. m., pl. hagiográfi substantiv masculinhagiograf
hagiograf m. scriitor de cele sfinte. substantiv masculinhagiograf
HAGIOGRÁF, hagiografi, s. m. Autor care scrie despre viețile sfinților. [Pr.: -gi-o-] – Din fr. hagiographe. substantiv masculinhagiograf
HAGIOGRÁF, hagiografi, s. m. Autor care scrie despre viețile sfinților. – Pronunțat: -gi-o-. substantiv masculinhagiograf
hagiograf substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | hagiograf | hagiograful |
plural | hagiografi | hagiografii | |
genitiv-dativ | singular | hagiograf | hagiografului |
plural | hagiografi | hagiografilor |