habotnic definitie

credit rapid online ifn

habótnic (habótnică), adj. – Bigot. Rus. chabatnik „membru al unei secte pietiste de evrei ruși” (Șeineanu, DAR; Candrea). – Der. habotnicie, s. f. (bigotism). Se spune mai ales despre evrei. adjectivhabotnic

habótnic, -ă adj. (probabil d. rus. *hobótnik, pron. ha-, d. hóbot, trompă, pin aluz. la șalu și la cornu pe care și-l pun Jidaniĭ cînd se închină. (V. hobot). După alțiĭ, d. rus. habadnik, membru al secteĭ pietiste habad, numită așa după cele treĭ litere ale devizeĭ: hohma, bina, daath, înțelepcĭune, sagacitate, știință). Bigot, fanatic: Jidan habotnic. V. sectar. adjectivhabotnic

credit rapid online ifn

habótnic adj. m., s. m., pl. habótnici; adj. f., s. f. habótnică, pl. habótnice adjectivhabotnic

habotnic a. și m. fam. 1. epitet aplicat Evreilor bigoți; 2. fanatic, ortodox. [Rus. HABATNIKŬ, membru al sectei pietiste Habad a Evreilor din Rusia]. adjectivhabotnic

HABÓTNIC, -Ă, habotnici, -ce, adj., s. m. și f. (Persoană) care respectă cu scrupulozitate prescripțiile religiei; bigot. – Din rus. habadnik „membru al sectei religioase evreiești «Habad»”. adjectivhabotnic

HABÓTNIC, -Ă, habotnici, -e, adj. Care păzește cu scrupulozitate prescripțiile religiei. V. bigot. adjectivhabotnic

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluihabotnic

habotnic  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular habotnic habotnicul habotnică habotnica
plural habotnici habotnicii habotnice habotnicele
genitiv-dativ singular habotnic habotnicului habotnice habotnicei
plural habotnici habotnicilor habotnice habotnicelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z