reduceri si promotii 2018
Definitie hârgău - ce inseamna hârgău - Dex Online

hârgău definitie

hîrgắŭ n., pl. ăĭe (ung. dial. hirgó, un fel de oală). Est. Castron, ceaun orĭ cratiță de lut cu fundu maĭ strimt [!] care se pune și´n cuptor (dar nu și la fert [!]) cu diferite bucate: maĭ bine să-țĭ fie răŭ de cît [!] să rămîĭe´n hîrgăŭ, maĭ bine să crăpe [!] rînza de cît să rămîĭe brînza, maĭ bine mațe crăpate de cît bucate stricate (ironic despre ceĭ ce, de lăcomie, nu se´ndură să maĭ lase ceva´n hîrgăŭ). Saxîĭe. Pl. Blide, vase culinare. – Cp. și cu Acad.; rev. I. Crg. 13, 152; Săgh. 57; rTp. 1, 105; Șez. 30, 151. V. pîrnaĭe, cĭuveĭe, ghivecĭ, fîrgăŭ. temporar hîrgăŭ

hârgắu, hârgauă, (hârdău, hârbău), s.f. – Oală mare de lut, cu două toarte, în care se păstrează alimentele: „Văzui pă soacra că vine, / Cu tocana-n pindileu, / Cu laptele-ntr-on hârgău” (Bilțiu 2002: 217; Stremț-Codru). În Lăpuș, cununa și struțul miresei se află la un loc, pe gâtul unui vas de lut (hârgău) plin cu apă din cel mai curat și mai rece izvor al satului (Memoria 2004-bis: 1226). – Cf. hârb „oală de lut veche” (> hârbău). temporar hârgău

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului hârgău

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z