reduceri si promotii 2018
Definitie hâțâit - ce inseamna hâțâit - Dex Online

hâțâit definitie

hî́țîĭ (Munt.) și hî́lțîĭ (Olt.), a -í, și hî́țîn (Mold.) și hî́lțîn (Munt. vest), a v. tr. (bg. hŭlcan, sughiț, rudă cu hîț, huța-huța, zgîlțîĭ, hîltîcîĭ, bîțîĭ, fîțîĭ ș. a. Cp. și cu vsl. *hvĕĭati, ceh. chviti, a hîțîna. Bern. 1, 407). Zgîlțîĭ, clatin, scutur: a hîțîna un pom, o masă (a hîlțîi în rev. I. Crg. 5, 125). V. refl. Mă clatin, mă honcăĭ (despre o masă șchĭoapă, o trăsură hodorogită). – Și húțun, a (Bihor. Șez. 37, 131). verb tranzitiv hîțîĭ

hâțâí, -esc, vb. refl. – 1. A se agita. 2. A se legăna. 3. A se zgâlțâi. 4. A se îmbrânci. – Din hâț2 + -âi. verb tranzitiv hâțâi

hâțâí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 hấțâie; imperf. 3 sg. hâțâiá; conj. prez. 3 să hấțâie verb tranzitiv hâțâi

hățăì v. a trage încolo și încoace: el hățăi copaciul până ce-l scoase din rădăcină ISP. [V. hăț !]. verb tranzitiv hățăì

HÂȚÂÍ, hấțâi, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) hâțâna. – Hâț + suf. -âi. verb tranzitiv hâțâi

HÎȚÎÍ, hî́țîi, vb. IV. Tranz. (Regional) A hîțîna. Hîțîi copaciul pînă ce-l scoase din rădăcină. ISPIRESCU, la TDRG. verb tranzitiv hîțîi

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului hâțâit

hâțâit   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular hâțâit hâțâitul hâțâi hâțâita
plural hâțâiți hâțâiții hâțâite hâțâitele
genitiv-dativ singular hâțâit hâțâitului hâțâite hâțâitei
plural hâțâiți hâțâiților hâțâite hâțâitelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z