găti definitie

credit rapid online ifn

gáti,-i, s.n. – Izmene; pantaloni din pânză de cânepă, purtați de bărbați pe timpul verii: „Tu, mândruță, bine-m’ placi / De când ai zâs că-mi faci gati’” (Ștețco 1990: 297). – Din magh. gatya “izmene; pantaloni” (deși pare o traducere din rom.). temporargati

2) gat, a gătá v. tr. V. gătesc. verb tranzitivgat

credit rapid online ifn

gătí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. gătésc, imperf. 3 sg. găteá; conj. prez. 3 să găteáscă verb tranzitivgăti

gătì v. 1. Mold. a fi gata, a sfârși; încă nu m´a gătit de ascultare CR.; 2. a prepara: să-i gătească de drum merinde ISP; 3. a prepara de mâncare, a face bucate: nu știe să gătească; 4. a îmbrăca frumos, a dichisi: l´a gătit mândru. [V. gata]. verb tranzitivgătì

GĂTÍ, gătesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) îmbrăca (frumos); a (se) împodobi. 2. Refl. și tranz. A fi gata de..., a (se) pregăti (pentru o acțiune). 3. Tranz. A face, a prepara mâncare (prin fierbere, prăjire etc.). 4. Tranz. și intranz. (Reg.) A sfârși, a termina, a isprăvi. 5. Tranz. (Reg.) A omorî, a ucide, a nimici. [Var.: (reg.) gătá vb. I] – Din gata. Cf. alb. gatit. verb tranzitivgăti

GĂTÍ, gătesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre oameni) A se îmbrăca (frumos), a se împodobi, a se dichisi. Și doamnele grăbit au prins Să se gătească dinadins Ca niciodat'. COȘBUC, P. II 54. A doua zi seara, mă gătii cum putui mai bine, și la ceasurile 9 fără ceva mă aflam la Sărindar. CARAGIALE, O. II 10. Ți-a mai cumpărat o oglindă... La care să te gătești ca mireasă. TEODORESCU, P. P. 164. ◊ Tranz. (Complementul indică persoana) Pe pruncul ei, Ileana îl gătise și mai ceva: avea o cămășuică înflorită în cusătură de mărgele, o pălă­riuță cu pană strălucitoare de rățoi. CAMILAR, TEM. 319. Pe Ileana și-o gătea Cu peteală de mireasă. ALECSANDRI, P. P. 28. ♦ (Rar, complementul indică o podoabă) A potrivi. Spune la badea... Să-și gătească peana bine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 40. 2. Refl. (De obicei urmat de un conjunctiv sau de determinări introduse prin prep. «de») A se pregăti, a face preparative, a fi gata de... Mama Paraschiva se gătea să plece și ea. BUJOR, S. 65. Tocmai cînd se gătea să iasă, o birjă se opri la poartă. VLAHUȚĂ, O. A. 257. Ce vifor se gătește ! NEGRUZZI, S. I 58. Tufani, paltini, ghindari, se îngroziră foarte: « Tristă veste, prieteni, să ne gătim de moarte ». ALEXANDRESCU, P. 131. ◊ Tranz. Intră și gătește măriei-sale feredeul. SADOVEANU, D. P. 73. Pasărea-și gătește cuibul, floarea, mîndrele-i colori, Cîmpul, via sa verdeață. ALECSANDRI, O. 180. Am gătit caiete, condeie nouă. NEGRUZZI, S. I 7. 3. Tranz. (Cu privire la mîncări) A prepara, a pregăti. Într-una din zile ea își găti bucate singură. ISPI­RESCU, L. 22. Gătitu-le-ați ceva bob fiert, găluște... și vărzare ? CREANGĂ, A. 10. 4. Tranz. (Regional, cu privire la materiale, provizii) A sfîrși, a epuiza, a isprăvi. Dacă tu-i avea noroc să nu gătesc demîncatul și apa, nu te voi mînca. ENINESCU, L. P. 196. ◊ Refl. Pădurea nu se mai gă­tește. ȘEZ. I 5. (Și în forma găta) La casa de om sărac S-a gătat făina-n sac Și n-avem să-ți dăm colac. GOGA, C. P. 28. ♦ (Cu privire la acțiuni) A duce pînă la capăt, a pune capăt. Au gătit ei de vorbit. SBIERA, P. 71. Șede moș Nichifor așa pe gînduri, pînă-și gătește de băut luleaua. CREANGĂ, P. 132. 5. Tranz. (Mold., cu privire la persoane) A pune capăt vieții, a ucide. El șopti...: mă rog, lasă-mă la părete, că de-a veni să-mi mai deie un ciomag, mă gătește. ȘEZ. I 266. ◊ (Întărit prin « de zile ») Pînă acu era s-o gătească de zile. SBIERA, P. 136. ♦ A zăpăci (pe cineva), a ului, a veni de hac, a da gata. Ștrașnică femeie... m-a fript la inimă, m-a gătit ! SADOVEANU, O. I 467. Aceea însă în care te întrece prietenul meu și cu care te-a gătit, este danțul. NEGRUZZI, S. I 64. – Variantă: (Transilv.) gătá, gat (DEȘLIU, G. 26, RETEGANUL, P. III 9), vb. I. verb tranzitivgăti

GĂTÁ vb. I. v. găti. verb tranzitivgăta

gătá, (găti), vb. refl. – 1. A (se) pregăti, a (se) aranja, a (se) împodobi: “Să mă gat, să siu frumoasă / Ca să pot striga la masă” (Calendar 1980: 30). “Că-i vreme de să gătat, / Curțile de măturat, / Mesele de încărcat” (Calendar 1980). 2. A termina, a isprăvi, a sfârși: “Corinduța de-o gătăm / Sus la gazde o-nchinăm„. 3. A omorî, a ucide, a nimici: “Legea lui că i-o gătat”. – Din gata, cf. alb. gatit (DEX); Din sl. gatiti (DER). verb tranzitivgăta

GĂTÍ, gătesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) îmbrăca (frumos); a (se) împodobi. 2. Refl. și tranz. A fi gata de..., a (se) pregăti (pentru o acțiune). 3. Tranz. A face, a prepara mâncare (prin fierbere, prăjire etc.). 4. Tranz. și intranz. (Reg.) A sfârși, a termina, a isprăvi. 5. Tranz. (Reg.) A omorî, a ucide, a nimici. [Var.: (reg.) gătá vb. I] – Din gata. Cf. alb. gatit. verb tranzitivgăti

GĂTÁ vb. I v. găti. verb tranzitivgăta

GĂTÍ, gătesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre oameni) A se îmbrăca (frumos), a se împodobi, a se dichisi. Și doamnele grăbit au prins Să se gătească dinadins Ca niciodat'. COȘBUC, P. II 54. A doua zi seara, mă gătii cum putui mai bine, și la ceasurile 9 fără ceva mă aflam la Sărindar. CARAGIALE, O. II 10. Ți-a mai cumpărat o oglindă... La care să te gătești ca mireasă. TEODORESCU, P. P. 164. ◊ Tranz. (Complementul indică persoana) Pe pruncul ei, Ileana îl gătise și mai ceva: avea o cămășuică înflorită în cusătură de mărgele, o pălă­riuță cu pană strălucitoare de rățoi. CAMILAR, TEM. 319. Pe Ileana și-o gătea Cu peteală de mireasă. ALECSANDRI, P. P. 28. ♦ (Rar, complementul indică o podoabă) A potrivi. Spune la badea... Să-și gătească peana bine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 40. 2. Refl. (De obicei urmat de un conjunctiv sau de determinări introduse prin prep. «de») A se pregăti, a face preparative, a fi gata de... Mama Paraschiva se gătea să plece și ea. BUJOR, S. 65. Tocmai cînd se gătea să iasă, o birjă se opri la poartă. VLAHUȚĂ, O. A. 257. Ce vifor se gătește ! NEGRUZZI, S. I 58. Tufani, paltini, ghindari, se îngroziră foarte: « Tristă veste, prieteni, să ne gătim de moarte ». ALEXANDRESCU, P. 131. ◊ Tranz. Intră și gătește măriei-sale feredeul. SADOVEANU, D. P. 73. Pasărea-și gătește cuibul, floarea, mîndrele-i colori, Cîmpul, via sa verdeață. ALECSANDRI, O. 180. Am gătit caiete, condeie nouă. NEGRUZZI, S. I 7. 3. Tranz. (Cu privire la mîncări) A prepara, a pregăti. Într-una din zile ea își găti bucate singură. ISPI­RESCU, L. 22. Gătitu-le-ați ceva bob fiert, găluște... și vărzare ? CREANGĂ, A. 10. 4. Tranz. (Regional, cu privire la materiale, provizii) A sfîrși, a epuiza, a isprăvi. Dacă tu-i avea noroc să nu gătesc demîncatul și apa, nu te voi mînca. ENINESCU, L. P. 196. ◊ Refl. Pădurea nu se mai gă­tește. ȘEZ. I 5. (Și în forma găta) La casa de om sărac S-a gătat făina-n sac Și n-avem să-ți dăm colac. GOGA, C. P. 28. ♦ (Cu privire la acțiuni) A duce pînă la capăt, a pune capăt. Au gătit ei de vorbit. SBIERA, P. 71. Șede moș Nichifor așa pe gînduri, pînă-și gătește de băut luleaua. CREANGĂ, P. 132. 5. Tranz. (Mold., cu privire la persoane) A pune capăt vieții, a ucide. El șopti...: mă rog, lasă-mă la părete, că de-a veni să-mi mai deie un ciomag, mă gătește. ȘEZ. I 266. ◊ (Întărit prin « de zile ») Pînă acu era s-o gătească de zile. SBIERA, P. 136. ♦ A zăpăci (pe cineva), a ului, a veni de hac, a da gata. Ștrașnică femeie... m-a fript la inimă, m-a gătit ! SADOVEANU, O. I 467. Aceea însă în care te întrece prietenul meu și cu care te-a gătit, este danțul. NEGRUZZI, S. I 64. – Variantă: (Transilv.) gătá, gat (DEȘLIU, G. 26, RETEGANUL, P. III 9), vb. I. verb tranzitivgăti

gătesc și (vechĭ) gătéz, ĭar azĭ Trans.) gat, a găta v. tr. (d. gata). Fac gata, termin: a găti o casă. Fig. Răpun, ucid: boala l-a gătit. Pregătesc, prepar: a găti prînzu, mîncarea, armele. Ornez, fac toaleta: a găti de bal. V. refl. A te găti de drum, de plecare, de bal. – Vechĭ și gotovesc (vsl. gotoviti): verb tranzitivgătesc

gătesc și (vechĭ) gătéz, ĭar azĭ Trans.) gat, a găta v. tr. (d. gata). Fac gata, termin: a găti o casă. Fig. Răpun, ucid: boala l-a gătit. Pregătesc, prepar: a găti prînzu, mîncarea, armele. Ornez, fac toaleta: a găti de bal. V. refl. A te găti de drum, de plecare, de bal. – Vechĭ și gotovesc (vsl. gotoviti): verb tranzitivgătesc

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluigăti

găti   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)găti gătire gătit gătind singular plural
gătind gătiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) gătesc (să)gătesc găteam gătii gătisem
a II-a (tu) gătești (să)gătești găteai gătiși gătiseși
a III-a (el, ea) gătește (să)găteai gătea găti gătise
plural I (noi) gătim (să)gătim găteam gătirăm gătiserăm
a II-a (voi) gătiți (să)gătiți găteați gătirăți gătiserăți
a III-a (ei, ele) gătesc (să)gătească găteau găti gătiseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z