gutural definitie

credit rapid online ifn

GUTURÁL, -Ă adj. 1. (Despre sunete vorbite, voce) Emis din fundul gâtului. 2. (Fon.; despre consoane) Velar. [< fr. guttural]. adjectivgutural

GUTURÁL, -Ă adj. 1. (despre sunete pronunțate sau voce) emis din fundul gâtului. 2. (despre consoane) velar. (< fr. guttural) adjectivgutural

credit rapid online ifn

*guturál, -ă adj. (lat. gutturalis, d. guttur, gîtlej). De la gît: arteră guturală. Din gît: voce guturală. Din spre gît (maĭ exact velar): consonante guturale (k, ga, ha). S. f. O guturală, o consonantă guturală. Adv. Din gît: a vorbi gutural. adjectivgutural

guturál adj. m., pl. guturáli; f. guturálă, pl. guturále adjectivgutural

gutural a. care se rostește din gât: sonuri guturale. adjectivgutural

GUTURÁL, -Ă, guturali, -e, adj. 1. (Despre sunete sau voce) Care este emis din fundul gâtului. 2. (Despre consoane) Velar. ♦ (Substantivat, f.) Consoana „k” este o guturală. – Din fr. guttural. adjectivgutural

GUTURÁL, -Ă, guturali, -e, adj. 1. (Despre sunete și despre voce) Din fundul gîtului. Oamenii se salută între ei cu sunete guturale, își fac unul altuia semne scurte cu mîna. BOGZA, Ț. 28. Se luară de mînă, făcură o horă și începură a se înturna în dreapta și în stînga, cîntînd o arie sălbatică cu niște voci guturale. BOLINTINEANU, O. 298. 2. (Despre consoane) Velar. adjectivgutural

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluigutural

gutural  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular gutural guturalul gutura guturala
plural guturali guturalii guturale guturalele
genitiv-dativ singular gutural guturalului guturale guturalei
plural guturali guturalilor guturale guturalelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z