gustós, -oásă adj. (d. gust). Plăcut, cu gust plăcut: bucate gustoase. adjectivgustos
gustos a. cu gust bun: bucate gustoase. adjectivgustos
GUSTÓS, -OÁSĂ, gustoși, -oase, adj. (Despre mâncăruri și băuturi) Care are gust bun, plăcut. – Gust + suf. -os. adjectivgustos
GUSTÓS, -OÁSĂ, gustoși, -oase, adj. (Despre mîncări și băuturi) Cu gust bun, plăcut; suculent. Zara fiind bucătura cea mai gustoasă și mai după neam, mai bine să se-ntîmple orișice, decît să rămînă zara. RETEGANUL, P. III 65. Știu o viță carea face niște struguri gustoși. ISPIRESCU, U. 96. Mai face el... și alte feluri de mîncări gustoase. CREANGĂ, A. 103. adjectivgustos
gustos adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | gustos | gustosul | gustoasă | gustoasa |
plural | gustoși | gustoșii | gustoase | gustoasele | |
genitiv-dativ | singular | gustos | gustosului | gustoase | gustoasei |
plural | gustoși | gustoșilor | gustoase | gustoaselor |