reduceri si promotii 2018
Definitie guriță - ce inseamna guriță - Dex Online

guriță definitie

guriță s. f. sg. (dim. apelativ) tip simpatic; șmecher. substantiv feminin guriță

guríță f., pl. e. Fam. Gură mică. Sărutare, bot (ca lat. ósculum, sărutare, d. os, gură). substantiv feminin guriță

guríță s. f., g.-d. art. guríței; pl. guríțe substantiv feminin guriță

guriță f. 1. gură mică; 2. fam. sărutare; 3. piscoiul morii de vânt. substantiv feminin guriță

GURÍȚĂ, gurițe, s. f. Diminutiv al lui gură. ♦ Sărut. – Gură + suf. -iță. substantiv feminin guriță

GURÍȚĂ, gurițe, s. f. 1. Diminutiv al lui gură. Gurița ta-i rubin, iubito, Cum alta nu mai e pe lume. IOSIF, T. 151. Gurița ei gîndeai că-i cerașă pocnită în două. RETEGANUL, P. IV 3. Cum dete de copil, se puse lîngă dinsul, începu să-l lingă și să-și apropie ugerul de gurița copila­șului. ISPIRESCU, L. 135. Haide dar, șopti ea... lipindu-și gurița de buzele lui. EMINESCU, N. 64. Dorul meu în a ta cale... Te dizmiardă nencetat, Și pe dulcea ta guriță... Fură-un dulce sărutat. ALECSANDRI, P. I. 144. 2. Sărut, sărutare. Te las, însă cu condiție să-mi dai o guriță. ALECSANDRI, T. I 39. Mîndră, mîndruleana mea, Roagă-te de maică-ta Să te sloboază seara, Batăr pînă la portiță... Să dai badiului guriță. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 367. substantiv feminin guriță

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului guriță

guriță   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular guriță gurița
plural gurițe gurițele
genitiv-dativ singular gurițe guriței
plural gurițe gurițelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z