gunoier definitie

credit rapid online ifn

gunoĭér m. Om care strînge gunoĭu din curțĭ și de pe strade [!]. substantiv masculin și feminingunoĭer

gunoiér s. m., pl. gunoiéri substantiv masculin și feminingunoier

credit rapid online ifn

gunoier m. cel ce strânge gunoiul din curți sau din strade. substantiv masculin și feminingunoier

GUNOIÉR, -Ă, gunoieri, -e, s. m. și f. Persoană din serviciul salubrității publice care ridică periodic gunoiul1 depozitat în curți și pe străzi. [Pr.: -no-ier] – Gunoi1 + suf. -ar. substantiv masculin și feminingunoier

GUNOIÉR, gunoieri, s. m. Salariat al unei întreprin­deri de salubritate, care ridică gunoiul depozitat în curți și pe străzi. Veniră pînă și cerșetorii din pragul biseri­cilor, gunoierii din tîrgul vitelor. CAMILAR, N. II 84. Lui Ispas Capră i-a rămas în minte lămurirea gunoierului. STANCU, D. 372. Se încolonează și gunoierii și se duc la clubul muncitorilor. PAS, Z. IV 151. substantiv masculin și feminingunoier

gunoiéră s. f., g.-d. art. gunoiérei; pl. gunoiére substantiv masculin și feminingunoieră

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluigunoier

gunoier  substantiv masculin și feminin masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular gunoier gunoierul gunoie gunoiera
plural gunoieri gunoierii gunoiere gunoierele
genitiv-dativ singular gunoier gunoierului gunoiere gunoierei
plural gunoieri gunoierilor gunoiere gunoierelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z