*gubérnie f. (rus. gubérniĭa, d. lat. gubernare, a guverna). Provincie rusească: la 1812 Basarabia ajunsese gubernie, ĭar la 1818 a redevenit românească. substantiv feminingubernie
gubérnie (-ni-e) s. f., art. gubérnia (-ni-a), g.-d. art. gubérniei; pl. gubérnii, art. gubérniile (-ni-i-) substantiv feminingubernie
gubernie f. diviziune administrativă în Rusia. substantiv feminingubernie
GUBÉRNIE, gubernii, s. f. Unitate teritorial-administrativă în vechea Rusie. [Acc. și: guberníe] – Din rus. guberniia. substantiv feminingubernie
GUBÉRNIE, gubernii, s. f. Unitate teritorială administrativă în vechea Rusie, mai mare decît județul. V. provincie. Trebuie să facem să clocotească viața, viața industrială în fiecare raion, în fiecare district, în fiecare gubernie, regiune, în fiecare republică națională. STALIN, O. VII 330. substantiv feminingubernie
| gubernie substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | gubernie | gubernia |
| plural | gubernii | guberniile | |
| genitiv-dativ | singular | gubernii | guberniei |
| plural | gubernii | guberniilor | |