GROPȘOÁRĂ s. f. v. gropușoară. temporargropșoară
GROPUȘOÁRĂ, gropușoare, s. f. Gropiță (1). Să rămînă mort într-o gropușoară cu inimioara pușcată. CAMILAR, N. II 408. – Variantă: gropșoáră (JARNÍK-BÎRSEANU, D. 495) s. f. temporargropușoară