gropar definitie
- Vezi aici mai multe sinonimegropar
- Vezi aici mai multe rimegropar
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cugr
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cugro
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuar
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cupar
gropár m. (d. groapă; bg. grobar). Săpător de gropĭ la cimitir. V. cĭoclu. substantiv masculingropar
gropár s. m., pl. gropári substantiv masculingropar
GROPÁR, gropari, s. m. 1. Persoană care se ocupă cu săparea de gropi pentru morminte. 2. (Entom.) Necrofor. – Groapă + suf. -ar. substantiv masculingropar
GROPÁR, gropari, s. m. l. Cel care se ocupă cu săpatul gropilor la cimitir. Cînd au dat groparii de coșciugul lui și i-au ridicat binișor capacul putred, ce să vezi ! CARAGIALE, O. I 329. ◊ Fig. Proletariatul și-a îndeplinit, in decurs de un secol, acest rol istoric de gropar al capitalismului. După primul război mondial, capitalismul a fost îngropat pe o șesime din suprafața pămîntului. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 74, 6/2. 2. (Entom.) Necrofor. substantiv masculingropar
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluigropar
| gropar substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | gropar | groparul |
| plural | gropari | groparii | |
| genitiv-dativ | singular | gropar | groparului |
| plural | gropari | groparilor | |