gren definitie

credit rapid online ifn

GREN s.n. (Met.) Furtună locală neașteptată și trecătoare, însoțită uneori de ploaie și zăpadă. [< fr. grain (de vent)]. substantiv neutrugren

GREN s. n. (met.) furtună locală, bruscă și de scurtă durată, însoțită de ploaie, grindină sau ninsoare. (< fr. grain /de vent/) substantiv neutrugren

credit rapid online ifn

!gren s. n., pl. grénuri substantiv neutrugren

GREN, grenuri, s. n. (Met.) Intensificare bruscă și temporară a vântului, însoțită uneori de ploaie. – Din fr. grain [de vent]. substantiv neutrugren

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluigren

gren  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular gren grenul
plural grenuri grenurile
genitiv-dativ singular gren grenului
plural grenuri grenurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z