gratuit definitie

GRATUÍT, -Ă adj. 1. Dat pe nimic, fără plată. 2. (Fig.) Fără un scop practic; inutil. [Pron. -tu-it. / < fr. gratuit, cf. lat. gratuitus]. adjectiv gratuit

GRATUÍT, -Ă adj. 1. dat pe nimic, fără plată. 2. (fig.) fără temei, inutil. (< fr. gratuit, lat. gratuitus) adjectiv gratuit

*gratuít, -ă adj. (lat. gratuitus). Dat gratis: locuință gratuită. Fig. Fără motiv orĭ folos: răutate gratuită. Fără bază: presupunere gratuită. Adv. Gratis. adjectiv gratuit

gratuít adj. m., pl. gratuíți; f. gratuítă, pl. gratuíte adjectiv gratuit

gratuit a. 1. care se dă pentru nimic; 2. fig. fără motiv sau temeiu: injurie, presupunere gratuită. adjectiv gratuit

GRATUÍT, -Ă, gratuiți, -te, adj. Care nu costă nimic, care este dat sau primit fără nicio plată. ♦ Fig. Care se dovedește inutil, nejustificat. – Din fr. gratuit, lat. gratuitus. adjectiv gratuit

GRATUÍT, -Ă, gratuiți, -te, adj. 1. Care nu costă nimic; dat sau făcut gratis, fără plată. Muncitorii se bucură în țara noastră de asistență medicală gratuită. 2. Fig. Fără scop practic, fără utilitate. Discuții gratuite. ▭ Spiritele contemplative înclinate către activi­tatea gratuită a spiritului repugnau lui Gh. Eminovici. CĂLINESCU, E. 23. 3. Fig. Fără temei, nesprijinit pe dovezi sau fapte. Acuzație gratuită. ◊ (Adverbial) I se atribuie gratuit infamii și fapte nedemne. GHICA, S. 143. adjectiv gratuit