reduceri si promotii 2018
Definitie graniță - ce inseamna graniță - Dex Online

graniță definitie

grániță (gránițe), s. f. – Frontieră, hotar. – Mr. graniță. Sl. (bg., sb., cr., slov., pol., rus.) granica (Miklosich, Slaw. Elem., 18; Miklosich, Lexicon, 142; cf. Gáldi, Dict., 177). – Der. grănicer, s. m. (paznic de frontieră); grăniceresc, adj. (propriu grănicerilor). substantiv feminin graniță

grániță f., pl. e (vsl. sîrb. bg. gránica, rus. pol. granica, d. vsl. granĭ, cap, unghĭ, hotar; ung. gránic, germ. grenze). Frontieră, hotar de țară. – Maĭ vechĭ (după rut.) și hr- (N. Cost. 2, 98). substantiv feminin graniță

grániță s. f., g.-d. art. grániței; pl. gránițe substantiv feminin graniță

graniță f. hotarul unei țări. [Slav. GRANIȚA]. substantiv feminin graniță

GRÁNIȚĂ, granițe, s. f. Limită care desparte două state; frontieră, hotar, limită teritorială. ◊ Peste (sau dincolo de) graniță = în străinătate. ♦ P. gener. Fig. Limită, margine. – Din bg., sb. granica. substantiv feminin graniță

GRANÍTA s. f. suc de fructe care se servește cu bucăți de gheață. (< it. granita) substantiv feminin granita

GRÁNIȚĂ, granițe, s. f. Limită între două țări, con­stituită de accidente ale terenului, de ape, sau stabilită convențional; frontieră, hotar. Gazetele cumpărate la cea dintîi gară de la graniță i-au adus alte mărturii la fel și despre treburile politicii și ale gospodăriei din țară. C. PETRESCU, A. 396. Pasăre de la graniță, N-ai văzut pe-al meu bădiță ? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 122. ◊ Peste graniță sau dincolo de graniță = în străinătate. ♦ Fig. Limită, margine. Mintea mea n-o să mai pună graniță-ntre rău și bine. MACEDONSKI, O. I 72. substantiv feminin graniță

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului graniță

graniță   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular graniță granița
plural granițe granițele
genitiv-dativ singular granițe graniței
plural granițe granițelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z