grangur definitie

credit rapid online ifn

gangur (grangur) m. pasăre cântăreață galbenă și mare cât mierla (Oriolus galbula): ganguri de aur ce au cuiburi de mătase AL. [Lat. GALGULUS; forma munteană grangur e analogică (cf. graur)]. substantiv masculingangur

grángur (gránguri), s. m.1. Pasăre cîntătoare cu penele galbene (Oriolus galbula). – 2. Ștab, om puternic. – Mr. galgur „galben verzui”. Lat. galgŭlus (Pușcariu 725; Candrea-Dens., 748; REW 3647; DAR; Rosetti, I, 167), cf. sp. gálgulo. Pentru sensul 2, cf. celălalt nume al păsării, domnișor. substantiv masculingrangur

credit rapid online ifn

grangur, granguri s. m. (peior.) 1. v. grande. 2. (intl.) polițist cu o funcție importantă. substantiv masculingrangur

grángur s. m., pl. gránguri substantiv masculingrangur

grangur m. V. gangur. substantiv masculingrangur

GRÁNGUR, granguri, s. m. 1. Pasăre cântătoare migratoare, cu penele galbene-aurii pe corp și negre pe aripi și pe coadă (la bărbătuș) ori de culoare verzuie pe corp, cu pântecele alb și aripile sure (la femelă) (Oriolus oriolus). 2. (Peior.) Persoană care ocupă o poziție socială sau politică înaltă; ștab. [Var.: (pop.) gángur, grángor, grángure s. m.] – Lat. galgulus (= galbulus). substantiv masculingrangur

GRÁNGUR, granguri, s. m. 1. Pasăre cîntătoare, migra­toare, din ordinul păsărelelor, cu penele galbene, afară de aripi și de mijlocul cozii, care sînt negre (Oriolus galbula). Un grangur sta nemișcat pe o ramură de fag întinsă spre soare; îi sticleau penele ca gălbănușul oului. SADOVEANU, O. III 355. Un grangur de aur cîntînd m-a-ndemnat S-adorm între frunze de plopi și răchită. MACEDONSKI, O. I 99. 2. (Ironic) Nume dat reprezentanților cu vază ai clasei exploatatoare și jandarmilor. V. curcan. L-a dus la oraș jandarmul pe văru-meu Pantilie. L-au sucit, l-au răsucit, nimic n-au putut stoarce din el grangurii. STANCU, D. 39. – Variante: grángure, gángur (CAMILAR, TEM. 298, SADOVEANU, D. P. 94), grángor (ODOBESCU, S. III 87) s. m. substantiv masculingrangur

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluigrangur

grangur  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular grangur grangurul
plural granguri grangurii
genitiv-dativ singular grangur grangurului
plural granguri grangurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z