gordin definitie

gordín (-nă), adj. – Varietate de struguri. – Var. gordean, g(o)ardină, gorgan, gordan. Rus. gordina „coacăză” (Tiktin; DAR). Hasdeu, Col. lui Traian, 1874, p. 90, pleca de la dacică; Cihac, II, 123, de la sl. grozdovina „strugure”. substantiv masculin gordin

górdin s. m. substantiv masculin gordin

GORDÍN s. m. Soi autohton de viță-de-vie, cu boabele strugurilor ovoide, verzi-gălbui (cu puncte ruginii), folosit mai ales la producerea vinului. – Et. nec. substantiv masculin gordin

gordeán, -ă adj., pl. enĭ, ene (sud) și górdin, -ă (est). Se zice de un fel de strugurĭ albĭ și mustoșĭ: strugurĭ gordenĭ, poamă gordină. – În Olt. gorgán (NPl. Ceaur, 91 și 147). substantiv masculin gordean

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului gordin

gordin   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular gordin gordinul
plural
genitiv-dativ singular gordin gordinului
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z