reduceri si promotii 2018
Definitie gondolă - ce inseamna gondolă - Dex Online

gondolă definitie

GONDÓLĂ s.f. 1. Barcă lungă încovoiată la proră, care se manevrează cu o singură vâslă, stând în picioare. 2. Gondolă de motor = locașul în care se plasează motorul avionului atunci când nu se găsește în fuzelaj; gondolă de dirijabil = nacelă. [< it. gondola]. substantiv feminin gondolă

góndólă (gondóle), s. f. – Barcă lungă cu o singură vîslă folosită în Veneția. It. gondola, prin intermediul fr. gondole.Der. gondolier, s. m., din fr. gondolier; gondola, vb. refl. (a se bomba; a izbucni în rîs), galicism. substantiv feminin gondolă

GONDÓLĂ s. f. 1. barcă venețiană lungă, cu fundul plat, încovoiată la proră și la pupă, care se manevrează cu o singură vâslă, în picioare. 2. locaș în care se plasează motorul avionului atunci când se găsește în fuzelaj sau echipamentele unui vehicul orbital. ◊ ~ de dirijabil = nacelă. 3. tonetă rotundă care servește la prezentarea mărfurilor într-un magazin. (< it. gondola, fr. gondole) substantiv feminin gondolă

gondólă s. f., g.-d. art. gondólei; pl. gondóle substantiv feminin gondolă

*góndolă f., pl. e (it. góndola). Un fel de dubă (barcă) maĭ lungă și maĭ lată întrebuințată maĭ ales pe la Veneția. – Fals -ólă. substantiv feminin gondolă

gondolă f. barcă lungă, îngustă și foarte ușoară, întrebuințată în Veneția. substantiv feminin gondolă

GONDÓLĂ, gondole, s. f. 1. Barcă lungă, puțin adâncă, cu fundul plat, cu prora și pupa ridicate și încovoiate, manevrată cu o singură vâslă, folosită la Veneția. 2. Raft, suport în formă de gondolă (1) pe care este așezată marfa într-un magazin cu autoservire. 3. Nacelă în care se află motorul unui dirijabil. – Din it. gondola, fr. gondole. substantiv feminin gondolă

GONDÓLĂ, gondole, s. f. Barcă lungă, puțin adîncă, cu prora încovoiată și cu o singură vîslă (întrebuințată mai ales la Veneția). Mergem un ceas cu gondola pe mare. CAMIL PETRESCU, T. II 192. Pe întinsele lagune... Leneșul Octav se plimbă în gondola sa culcat ! MACEDONSKI, O. I 242. În sfîrșit, baluri, ospețe, făclii, muzici, gondole, teatre... iată Veneția. NEGRUZZI, S. III 406. substantiv feminin gondolă

GONDOLÁ vb. I. tr. A bomba (o tablă, un placaj). [< fr. gondoler]. verb tranzitiv gondola

GONDOLÁ2 refl. (fam.) a se mișca unduindu-se; a se legăna. (gondolă) verb tranzitiv gondola

GONDOLÁ1 vb. I. tr., intr. (despre o tablă, un placaj) a (se) bomba, a (se) gonfla. II. tr. a curba unele elemente de mobilă (spătar, brațe). (< fr. gondoler) verb tranzitiv gondola

GONDOLÁ1, gondolez, vb. I. Tranz. A bomba (o tablă, un placaj etc.). – Din fr. gondoler. verb tranzitiv gondola

GONDOLÁ2, gondolez, vb. I. Refl. (Rar) A se mișca unduindu-se. – Din gondolă. verb tranzitiv gondola

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului gondolă

gondolă   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular gondo gondola
plural gondole gondolele
genitiv-dativ singular gondole gondolei
plural gondole gondolelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z