gnomon definitie

GNOMÓN s.n. Instrument folosit în antichitate pentru determinarea meridianului locului și pentru stabilirea orei. [< fr., gr. gnomon]. substantiv neutrugnomon

GNOMÓN s. n. vergea verticală plasată pe o placă orizontală, în antichitate, pentru determinarea meridianului locului și pentru stabilirea orei. (< fr., lat. gnomon) substantiv neutrugnomon

gnomón n., pl. oane (vgr. gnómon, gnómonos, cunoscător, arătător, ceasornic; lat. gnómon, -ónis, it. gnómone). Un instrument oare-care care arată orele și înălțimea soareluĭ pin [!] umbra pe care o face o vargă, un cuĭ. Meridiană trasă pe sol, pe care razele soareluĭ, străbătînd o deschidere circulară de deasupra unuĭ edificiŭ, descriŭ imaginea astruluĭ. – S´ar putea zice și gnómon, pl. onurĭ, saŭ one, ca démon. substantiv neutrugnomon

gnomón s. n., pl. gnomoáne substantiv neutrugnomon

GNOMÓN, gnomoane, s. n. Instrument antic folosit pentru a determina meridianul locului, constituind cel mai vechi tip de cadran solar. – Din fr. gnomone. substantiv neutrugnomon

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluignomon

gnomon  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular gnomon gnomonul
plural gnomoane gnomoanele
genitiv-dativ singular gnomon gnomonului
plural gnomoane gnomoanelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z