glutámic adj. Acid ~ = aminoacid care se găsește în melasa din sfeclă, în mușchi, țesuturi organice etc., folosit în medicină ca tonic al sistemului nervos central. (< fr. glutamique) substantiv masculinglutamic
glutamic substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | glutamic | glutamicul |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | glutamic | glutamicului |
plural | — | — |