glăvoc definitie

glăvóc, -ócĭ, V. zglăvoc. temporar glăvoc

glăvóc, V. zglăvoc. temporar glăvoc

glăvoc n. V. sglăvoc. temporar glăvoc

sglăvoc m. 1. Bot. ghioc; 2. pește cu aripioare scurte și cu capul mare, trăiește prin apele din regiunea muntoasă (Cottus gobio). [Și glăvoc = bulg. GLAVOČ: tras din glavă, căpățână, pește cu capul mare]. temporar sglăvoc

zglăvoácă și -oágă f., pl. e (din zglăvoc. Cp. cu chefal). La munte. Un pește cu trupu mic și capu mare (lophius). – Dicț. daŭ și forma glăvoc și glăvocĭ (sîrb. glávoc, grindel; bg. glavoč, obleț). – Și zl-. V. moacă 1 și guvid. temporar zglăvoacă

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului glăvoc

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z