gingășie definitie

gingășíe f. (d. gingaș). Delicateță, slăbăcĭune [!], debilitate. Fig. Blîndeță [!], afecțiune, duĭoșie. Probă de afecțiune. substantiv feminin gingășie

gingășíe s. f., art. gingășía, g.-d. art. gingășíei; pl. gingășíi, art. gingășíile substantiv feminin gingășie

gingășie f. 1. calitatea celui gingaș; 2. simțire gingașă; 3. dovadă de afecțiune. substantiv feminin gingășie

GINGĂȘÍE, gingășii, s. f. 1. Calitate a ceea ce este gingaș, plăpând, firav, delicat, fin¹; frăgezime, grație, delicatețe. ♦ Manifestare plină de delicatețe, de sensibilitate, de duioșie. 2. Însușirea unei plante de a nu putea rezista frigului sau căldurii excesive. – Gingaș + suf. -ie. substantiv feminin gingășie

GINGĂȘÍE, gingășii, s. f. Frăgezime, grație, delica­tețe. Fata avea o voce de cristal, mică, dar de o înfiorată gingășie. V. ROM. septembrie 1953, 57. Cînd o văzură... se minunară de o așa rară gingășie. ISPIRESCU, u. 91. ♦ fig. Simțire gingașă, delicatețe (sufletească), blîndețe, duioșie. substantiv feminin gingășie