ghiorlan definitie

credit rapid online ifn

ghĭorlán și (Arg.) gherlán m. (rus. gorlán, a. î., d. gorlánitĭ, a răcni, górlo, gîtlej. V. gîrlă. Cp. cu bădăran și mîrlan). 1) Iron. Mojic, țopîrlan (V. golan și ghĭogar). 2) (pin [!] aluz. la glas). Chițcan, guzgan (popondoc ș. a.), numit și gorlan (Munt. est), gurlan (Mold. sud), ghirlan (Dobr.) și gherlan (Olt. Izv. Sept. 1923, 22). substantiv masculinghĭorlan

ghiorlán (reg.) (ghior-) s. m., pl. ghiorláni substantiv masculinghiorlan

credit rapid online ifn

ghiorlan m. Mold. bădăran, mojic: un ghiorlan cu un petec de pământ CR. [Lit. șobolan (v. gherlan)]. substantiv masculinghiorlan

GHIORLÁN, ghiorlani, s. m. (Reg.) Țopârlan, bădăran. – Probabil de la ghiorăi. substantiv masculinghiorlan

GHIORLÁN, ghiorlani, s. m. (Mold.; în limbajul cla­selor dominante din trecut, spre a marca deosebirea de condiție socială) Țopîrlan, bădăran, țărănoi. Auzi, obrăz­nicie ?... un ghiorlan, c-un petec de pămînt, și uite ce gură face alăturea cu mine ! CREANGĂ, A. 155. Florico?... Florico !... parc-aș fi de-o samă cu dînsu !... Da cucoană Florică nu poți să zici, ghiorlane ? ALECSANDRI, T. 921. substantiv masculinghiorlan

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluighiorlan

ghiorlan  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ghiorlan ghiorlanul
plural ghiorlani ghiorlanii
genitiv-dativ singular ghiorlan ghiorlanului
plural ghiorlani ghiorlanilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z