ghionder definitie

credit rapid online ifn

ghiondér (ghiondére), s. n. – Prăjină. Tc. gönder (DAR). substantiv neutrughionder

ghĭondér n., pl. e (turc. gönder). Dun. de jos. Sticĭ, prăjină de împins luntrea pe baltă. V. drughineață. substantiv neutrughĭonder

credit rapid online ifn

ghiondér (ghion-) s. n., pl. ghiondére substantiv neutrughionder

GHIONDÉR, ghiondere, s. n. Prăjină care servește pentru a pune în mișcare o ambarcațiune mică, împingând cu ea în fundul apelor puțin adânci, sau cu care se mână peștele spre plasă, cu care se construiesc gardurile pentru prinderea peștelui etc. – Din tc. gönder. substantiv neutrughionder

GHIONDÉR, ghiondere, s. n. Prăjină de care se servesc conducătorii micilor ambarcații, pentru a le pune în mișcare, împingînd cu ea în fundul unei ape puțin adînci; prăjină cu care se mînă peștele înspre plasă, în apele puțin adînci. Adunați... cîrlige, hîrlețe, lopeți, ghion­dere... Ce găsiți. DAVIDOGLU, O. 85. Așa abat pescarii cu ghionderele crapii la plasă. SADOVEANU, v. f. 58. Călă­uzul nostru a dezlegat luntrea din pripon; ne-am suit; și el ne-a împins o vreme cu ghionderul prin cărarea de trestii. id. N. F. 127. – Pronunțat: ghion-. substantiv neutrughionder

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluighionder

ghionder  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ghionder ghionderul
plural ghiondere ghionderele
genitiv-dativ singular ghionder ghionderului
plural ghiondere ghionderelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z