ghindar definitie

1) gáiță f., pl. e (var. din gáliță [care vsl. înseamnă „ceŭcă”, o pasăre înrudită cu gaița] supt [!] infl. luĭ gaĭ, negru. Înrudite: alb. galĭa, corb, și ngr. gáila, gaiță). Un fel de coțofană cafenie (gárrulus glandarius), cu pene albastre pestrițe la aripĭ și care se deprinde să articuleze sunete (se numește și ghindar). Fig. Persoană vorbăreață și cicălitoare. Gaiță de munte, o pasăre numită și alunar (nucifraga caryocatáctes). substantiv masculin gaiță

ghindár m. (d. ghindă). Munt. Rar. Stejar. Bucov. Gaiță (gárrulus glandulárius). substantiv masculin ghindar

ghindár (reg.) s. m., pl. ghindári substantiv masculin ghindar

ghindar m. 1. Bot. stejar (GR. AL.); 2. Zool. Buc. gaiță. [Lat. GLANDARIUS]. substantiv masculin ghindar

GHINDÁR, ghindari, s. m. (Bot.; reg.) Stejar. – Ghindă + suf. -ar. substantiv masculin ghindar

GHINDÁR, ghindari, s. m. (Munt., rar) Stejar. Țăranul nostru... Începu să sluțească pădurea cea bătrînă. Tufani, palteni, ghindari se îngroziră foarte. ALEXANDRESCU, m. 294. substantiv masculin ghindar

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului ghindar

ghindar   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ghindar ghindarul
plural ghindari ghindarii
genitiv-dativ singular ghindar ghindarului
plural ghindari ghindarilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z