ghemotoc definitie

ghemotóc, V. glomotoc. substantiv neutrughemotoc

glomotóc, ghelmotóc, ghemotóc, ghĭomotóc, ghĭolmotóc și golmotóc n., pl. oace (var. din gălămoz 1, folmotoc, holmotoc, șomoltoc, fofoloc, gogoloș). Sud și vest. Mototol, lucrurĭ mototolite, boț (de pînză orĭ de hîrtie). substantiv neutruglomotoc

ghemotóc s. n., pl. ghemotoáce substantiv neutrughemotoc

GHEMOTÓC, ghemotoace, s. n. Obiect (flexibil, maleabil) mototolit în formă de ghem1 (1); cocoloș. [Var.: gheomotóc s. n.] – De la ghem1. substantiv neutrughemotoc

GHEMOTÓC, ghemotoace, s. n. Obiect format prin mototolirea în formă de ghem a unor fibre, a unor fire sau a unei bucăți de hîrtie; cocoloș. Un ghemotoc de hîrtie îl lovi pe mînă. CARAGIALE, S. 59. – Variantă: ghiomotóc (C. PETRESCU, A. 380, DELAVRANCEA, H. T. 252) s. n. substantiv neutrughemotoc

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluighemotoc

ghemotoc  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ghemotoc ghemotocul
plural ghemotoace ghemotoacele
genitiv-dativ singular ghemotoc ghemotocului
plural ghemotoace ghemotoacelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z