gerui definitie
- Vezi aici mai multe rimegerui
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuge
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuger
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuui
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina curui
geruí (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. geruiéște, imperf. 3 sg. geruiá; conj. prez. 3 sg. să geruiáscă verbgerui
geruì v. (unipersonal), a da un ger. verbgeruì
GERUÍ, pers. 3 geruiește, vb. IV. Intranz. A se face, a fi foarte frig, a se lăsa ger. – Ger + suf. -ui. verbgerui
GERUÍ, pers. 3 geruiește, vb. IV. Intranz. (Rar) A fi, a se lăsa ger. ♦ A ninge cu ace mici de gheață. Nu era aspru gerul, dar geruia. SLAVICI, V. P. 105. verbgerui
geruĭéște v. impers. (d. ger). E ger (și cade o zăpadă supțire [!]). verbgeruĭește
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluigerui
| gerui verb | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)gerui | geruire | geruit | geruind | singular | plural | ||
| geruind | — | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | — | (să)— | — | — | — | |
| a II-a (tu) | — | (să)— | — | — | — | ||
| a III-a (el, ea) | geruiește | (să)— | geruia | gerui | geruise | ||
| plural | I (noi) | — | (să)— | — | — | — | |
| a II-a (voi) | — | (să)— | — | — | — | ||
| a III-a (ei, ele) | — | (să)— | — | — | — | ||