geometric definitie

GEOMÉTRIC, -Ă adj. 1. Care formează obiectul geometriei, de geometrie. ◊ Loc geometric = figură plană sau în spațiu ale cărei puncte se definesc toate prin aceeași proprietate; progresie geometrică = progresie matematică în care fiecare număr este egal cu produsul dintre numărul precedent și un număr constant, numit rația progresiei. 2. (Fig.) În forma figurilor geometrice; schematic. ♦ Stil geometric = stil ornamental bazat pe combinații de figuri geometrice, caracteristic producțiilor artistice ale epocilor orânduirilor primitive și începutului artei grecești. ♦ (Rar) Riguros, sistematic, precis. [Cf. fr. géométrique, lat. geometricus]. adjectivgeometric

GEOMÉTRIC, -Ă adj. 1. care formează obiectul geometriei, de geometrie. ♦ loc ~ = figură plană sau în spațiu ale cărei puncte se definesc toate prin aceeași proprietate. 2. (fig.) în forma figurilor geometrice; regulat, schematic. ♦ stil ~ = stil ornamental bazat pe combinații de figuri geometrice, caracteristic producțiilor artistice ale orânduirii primitive și începutului artei grecești. 3. (fig.) precis, (riguros). (< fr. géométrique, lat. geometricus) adjectivgeometric

geometric a. relativ la geometrie: figuri geometrice. adjectivgeometric

*geométric, -ă adj. (vgr. geometrikós). De geometrie, din geometrie: figură geometrică. Fig. Regulat: orașele americane-s construite după un plan geometric. Adv. În mod geometric. adjectivgeometric

geométric (ge-o-me-tric) adj. m., pl. geométrici; f. geométrică, pl. geométrice adjectivgeometric

GEOMÉTRIC, -Ă, geometrici, -ce, adj. 1. Care aparține geometriei, privitor la geometrie. ◊ Loc geometric = totalitatea punctelor dintr-un spațiu definite printr-o proprietate comună. Medie geometrică = rădăcina pătrată extrasă din produsul a două numere. Desen geometric = desen executat fără a ține seamă de perspectivă. 2. Care are forma figurilor din geometrie; regulat; schematic. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géométrique, lat. geometricus. adjectivgeometric

GEOMÉTRIC, -Ă, geometrici, -e, adj. 1. De care se ocupă geometria, de geometrie. ◊ Loc geometric = to­talitatea punctelor dintr-un spațiu, definite printr-o sin­gură proprietate geometrică. Cercul este locul geometric al punctelor egal depărtate de centru. ▭ Medie geometrică (a două numere pozitive) = rădăcină pătrată din pro­dusul celor două numere. Progresie geometrică = șir de numere în care fiecare număr e rezultatul înmulțirii numărului precedent cu un factor constant numit rația progresiei. Desen geometric = desen executat fără a ține seama de perspectivă. Corp geometric v. corp. 2. Fig. Care are forma figurilor geometrice; regulat, schematic. Un soi de «pictură pură», expresionistă, cu subiecte apocaliptice, geometrice. CAMIL PETRESCU, T. II 14. ◊ (Adverbial) Mii și mii de lumini, geometric înșirate, pîlpîie între cer și apă. BART, S. m. 39. ♦ (Rar) Exact, riguros, precis. V. matematic. Spirit geometric. – Pronunțat: ge-o-. adjectivgeometric