reduceri si promotii 2018
Definitie geam - ce inseamna geam - Dex Online

geam definitie

geám (geámuri), s. n.1. Placă de sticlă fixată la fereastră. – 2. Fereastră. – 3. (Arg.) Ochelari. – Mr., megl. geam. Tc. cam (Roesler 610; Șeineanu, II, 185; Lokotsch 650; Ronzevalle 69), cf. ngr. τζάμι, alb. ğam, bg. džam.Der. geamgiu, s. m. (persoană care montează sau vinde geamuri), din tc. camci, mr. giamgi; geamlîc, s. n. (coridor, verandă, încăpere închisă cu geamuri), din tc. camlik, cf. ngr. τζαμλίϰι, mr. giamliche. substantiv neutru geam

geam s. n., pl. geámuri substantiv neutru geam

geám n., pl. urĭ (turc. [d. pers.] ğam, ngr. dzámi, bg. sîrb. ğam). Placă de sticlă pusă la o fereastră, la un felinar ș. a. A sta la geam (orĭ la geamurĭ), a sta la fereastră. Luna bate pin [!] geamurĭ, luna bate pin geamurile ferestreĭ. Iron. A umbla cu geamurile în ochĭ, a purta ochelarĭ. substantiv neutru geam

geam n. 1. ochiu de sticlă la fereastră sau la ușă; 2. cerc de sticlă: geamuri pentru ceasornice; 3. pl. fam. binoclu: cu geamurile în ochi. [Turc. DJAM]. substantiv neutru geam

GEAM, geamuri, s. n. 1. Placă de sticlă care se fixează în pervazurile (ori cercevelele) ferestrelor sau ale ușilor și care permite luminii să străbată în interiorul unei încăperi. ♦ Bucată de sticlă care se fixează în rama ceasornicelor, a ochelarilor etc. 2. P. gener. Fereastră. – Din tc. cam. substantiv neutru geam

GEAM, geamuri, s. n. 1. Placă de sticlă prin care străbate lumina (și care se fixează în pervazurile ușilor și ferestrelor). Geam mat. Geamuri colorate.Se deschise ușa din fund, cu geam mic, rotund, la înălțimea capului. SADOVEANU, B. 182. Ca un palat pustiu, cu geamuri sparte, Pădurea noastră tace părăsită. IOSIF, P. 46. Vîntul jalnic bate-n geamuri. EMINESCU, O. I 76. ◊ Ochi de geam v. ochi (II 1). Geam armat sau de siguranță = geam gros în care s-a înglobat la fabricare o plasă de sîrmă, cu scopul de a-i mări rezistența și a evita accidentele. Geam de cuarț = geam fabricat din cuarț topit, care lasă să treacă 50-80% din intensitatea razelor ultraviolete. ♦ Bucată de sticlă care se așază în rama ceasornicelor, a ochelarilor etc. La cuptoarele lor, focarii, cu geam colorat la ochi, au privit mereu la focuri. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 180, 2/2. În cutii cu geam păstra, vii, șerpi de toate neamurile. STANCU, D. 407. ♦ (Familiar) Monoclu. 2. Fereastră. Vînturi ale iernii se călătoreau pe la geam, aducînd suspine de durere. SADOVEANU, O. II 205. Am deschis geamul vagonului. SAHIA, N. 26. La geamul tău ce strălucea Privii atît de des. EMINESCU, O. I 191. substantiv neutru geam

a-i sparge (cuiva) geamurile expr. (adol., sport. – la fotbal) a strecura mingea printre picioarele adversarului. substantiv neutru aisparge

a fi la geam expr. (d. fete) a fi virgină. substantiv neutru afilageam

a se face geam expr. a vedea, a sesiza, a urmări cu atenție. substantiv neutru asefacegeam

casă fără geam expr. închisoare. substantiv neutru casăfărăgeam

trei cu geamuri expr. (șc.) nota opt. substantiv neutru treicugeamuri

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului geam

geam   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular geam geamul
plural geamuri geamurile
genitiv-dativ singular geam geamului
plural geamuri geamurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z