gazat definitie

GAZÁ vb. I. tr. 1. A răspândi gaze toxice într-o anumită zonă (pentru a distruge oameni sau alte viețuitoare); a infecta (o regiune) cu gaze toxice. 2. A arde capetele de fibre ieșite prin suprafața țesăturilor, prin trecerea produselor peste o flacără. [< fr. gazer]. verb tranzitivgaza

GAZÁ vb. tr. 1. a răspândi, a infecta cu gaze toxice. 2. a arde capetele de fibre ieșite prin suprafața țesuturilor, prin trecerea produselor peste o flacără. (< fr. gazer) verb tranzitivgaza

gaza, gazez v. t. a elimina gaze intestinale în prezența altor persoane. verb tranzitivgaza

gazá (a ~) vb., ind. prez. 3 gazeáză verb tranzitivgaza

GAZÁ, gazez, vb. I. Tranz. 1. A expune un spațiu limitat acțiunii unor gaze toxice pentru distrugerea anumitor organisme vii dăunătoare (paraziți, șoareci, insecte). 2. A lansa gaze toxice într-o zonă în timp de război pentru a distruge în masă; a expune o persoană sau un grup de persoane acțiunii gazelor toxice într-o încăpere închisă pentru a le ucide. – Din fr. gazer. verb tranzitivgaza

GAZÁ, gazez, vb. I. Tranz. A expune un spațiu limitat acțiunii unor gaze toxice, pentru otrăvirea anu­mitor organisme vii (paraziți, șoareci și insecte). ♦ A expune o zonă militară sau civilă acțiunii unor substanțe toxice, cu scopul exterminării în masă a armatei sau a populației (mijloc de luptă interzis de convențiile inter­naționale, dar folosit în războaiele imperialiste); a expune o persoană acțiunii mortale a gazelor într-o încăpere închisă (mijloc folosit de fasciștii germani împotriva populației civile). Zeci și sute de mii de copilași, smulși din brațele ocrotitoare ale mamelor, au fost gazați [de fasciștii germani] cu a cruzime de neînchipuit. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 158, 9/3. verb tranzitivgaza